Nepoata popii

oana-si-luca-septembrie-2014

Pe uliţa satului între bisericӑ şi casa popii,
venise târgu’.
Care mai de care îşi vindea,
de la turtӑ dulce cu oglindӑ
pânӑ la silvoiţӑ şi viţei pe-ascuns.
Eu, cu bunicu’ de mânӑ, cӑci nimeni nu mai era
ca nepoata popii.
***
– Ai de mine, domnule pӑrinte, frumuşicӑ-i tare!
Sӑ-şi aleagӑ de-aici ce-i doreşte inima.
***
Dintre toate am ales o morişcӑ,
iute, iute, vântul o-nvârtea,
apoi rotirea mi-a cârmuit catargele
şi cerurile cu urme de degete
umblate prin faguri de miere.
***
Între bisericӑ şi casa popii
drumul devenise tot mai scurt.
Am îndreptat crucile strӑmoşilor
pânӑ am ajuns la marginea satului.
Am pӑşit cu grijӑ pe cercurile din afara lui.
Corӑbiile au învӑţat mersul pe pӑmânt,
iar ceasurile-au învârtit alte vremi.
Mai caut pictori de icoane în biserici de lemn
şi cuptoare de copt prescurile.
Prin buzunare, busuioc, turtiţӑ,
nuci şi seminţe de mӑr.
***
© Ioana HAITCHI, 17.02.2017, Klausenburg
Foto: Ioana Haitchi
© Ioana HAITCHI – Copyright – Toate drepturile rezervate

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s