Costumul de mire

daune-morale-1-fanc-elvetian

Uneori, nu te mai cautӑ nimeni.
Zile întregi, nimeni.
Mori şi nimeni.
Reînvii şi nimeni.
Pe pӑmântul pe care îl cunoşti,
nicio avere.
Mai dai bunӑ ziua vânzӑtoarei de la pâine
care n-are un rest,
unul amӑrât de la trei lei cincizeci.
Te roagӑ sӑ mai cumperi un ştrudel cu mere.
Îl cumperi. E plin cu sâmburi
şi nervos îi faci vânt
prin geamul acoperit de nuiele.
Nimeni sӑ îţi mângâie pӑrul cӑrunt.
Nimeni.
***
Despre oamenii vechi, nu ştii mai nimic,
Nu mai ştii ce să crezi. E posibil orice, căci locul e mic,
Iar în spațiul ce-l ocupi şi-l respiri suficient,
Alte reguli se-aştern, alte vremuri se cern,
Alți paşi de făcut, alte coduri în plic,
Alți vecini, alți juraţi, alte reguli îți zic,
Altfel şi altfel, dar tu eşti cel de ieri,
S-ar putea să primeşti , s-ar putea să şi ceri,
Totu-i posibil şi totu-i de-aici,
Te cauți, te bei, te trezeşti, te ridici,
Te iubeşti şi te cerți cu aceeaşi măsură,
Te uimeşti şi doreşti, te jeleşti pân’ la ură,
Şi te vezi ca şi cum, nici un ochi n-ar privi,
Până când reînveți, să te poți (re)iubi.
***
© Ioana HAITCHI, 27.08.2014 – 27.02.2017, Klausenburg
Foto: J. Wedrychowska
© Ioana HAITCHI – Copyright – Toate drepturile rezervate

Save

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s