Un poem de Paul Celan pentru Ziua (lui) Brâncuși

Gogea's Blog

Brâncuși: Sărutul

*

PAUL  CELAN:

La Brâncuși, în doi

Dacă Piatra aceasta

ar mărturisi

ce taină ascunde

aici, chiar lîngă

Toiagul acestui Moșneag

s-ar deschide ca o rană

în care te-ai afunda,

Solitar,

departe de Strigătul meu, o dată

cu ele – cioplitele, albele…

Bei Brancusi, zu Zweit

Wenn dieser Steine einer

verlautem liesse,

was ihn verschweigt:

heir, nahebei,

am Humpelstock dieses Alten,

tät es sich auf, als Wunde,

in die du zu tauchen hättst,

einsam,

fern meine, Schrei, dem schon mit

behauenen, weissen.

(Variante originale ale autorului, reproduse din volumul Brâncuși și Transilvania, Antologie de Constantin Zărnescu, Editura Grinta, 2001, p. 133.)

*

Vezi articolul original

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s