LUMINĂ IREVOCABILĂ (LUZ IRREVOCABLE, LLUM IRREVOCABLE)

Ioanei Haitchi

Pe rafturile memorabile ale timpului, aripa întinsă a cuvântului și curgerea sa de infinit. (În inima ochiului, pământul pecetluit de vise și oglinzile pe care cineva și le imaginează.)

În grota amăgirilor se percep vertijurile spațiului.

Granitul cântărește în deriva ploii: în profunzime, eclipsele împrăștie îmbulzeala trenurilor, în timp ce peștii insomniei mușcă pragul ferestrelor, unde lumina devine o răbdătoare pasăre și nu eșarfă.

Astfel, înfăptuit poemul, rămâne doar să ne amintim de legenda coborârii. (La urma urmei, orizontul este o altă umbră, nu mai puțin adevărată decât această plimbare spre nesfârșit.)

© André Cruchaga, 20.05.2018
© Traducerea Ioana HAITCHI, 30.05.2020, Klausenburg

LUZ IRREVOCABLE

A Ioana Haitchi

En las estanterías memorables del tiempo, el ala de la palabra extendida y su fluir de infinito. (En el corazón del ojo, la tierra segada de los sueños y los espejos que uno imagina.)

En la gruta de los delirios, uno percibe los vértigos del espacio.

Pesa el granito en la deriva de la lluvia: en lo profundo, los eclipses salpican el tropel de los trenes, mientras los peces del insomnio muerden el umbral de las ventanas donde la luz se hace paciente pájaro y no pañuelo.

Así, hecho el poema, queda sólo recordar la leyenda del descenso. (Al cabo, el horizonte es otra sombra, no menos cierta que este caminar hacia el sinfín.)

© André Cruchaga, 20.05.2018

Poema d’ANDRÉ CRUCHAGA traduït en català per PERE BESSÓ

LLUM IRREVOCABLE

A Ioana Haitchi

A les prestatgeries memorables del temps, l’ala de la paraula estesa i el seu fluir d’infinit. (Al cor de l’ull, la terra segada dels somnis i els espills que imaginem.)

A la gruta dels deliris hom percep els vertigens de l’espai.

Pesa el granit en la deriva de la pluja: en el profund, els eclipsis esguiten el tropell dels trens, mentre els peixos de l’insomni mosseguen el llindar de les finestres on la llum es fa ocell pacient i no mocador.

Així, fet el poema, només resta recordar la llegenda del descens. (Al capdavall, l’horitzó és una altra ombra, no menys certa que aquest caminar cap al sens fi.)

© Pere Bessó, 20.05.2018

 

Semnatura Ioana-page-001

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s