Umbre și lumini în “Divina Comedie”

Laszlo Alexandru

Étienne Gilson

tradus de Laszlo Alexandru

Dintre personajele care populează lumea de apoi din Divina Comedie, unul singur mai ține de viața asta: Dante însuși. Toate celelalte trăiesc deja în altă viață decît a noastră. Sînt nemuritoare, ce-i drept, ca îngerii, fiindcă sînt duhuri curate, iar diavolii nu sînt decît îngeri decăzuți, chiar dacă, la fel ca oamenii, sînt duhuri despărțite de trupul lor, așteptînd învierea. În principiu, așadar, sînt cu toții invizibili. Dar cum ar putea Dante să povestească ce se vede în lumea de apoi, dacă n-ar vedea acolo pe nimeni? Poetul a trebuit să închipuie un proces convențional pentru a-și face personajele vizibile, sau măcar reprezentabile în imaginația cititorului. Firește, avea precedente. Fără a vorbi de credințele populare în strigoi, fantome și apariții de tot felul, avea la dispoziție Eneida lui Virgiliu și coborîrea lui în Infern, dar n-avea nevoie ca Virgiliu să-i prezinte modele de-a…

Vezi articolul original 2.328 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s