SELF-INTERVIU

O poetă nu prea doarme, 
Mai precis, doarme altfel.
Și mai precis - e pe altă lungime de undă cu somnul,
Cu odihna, cu inima și cu mintea.

O poetă citește, mai precis înțelege.
Și mai precis – transcede cuvintele și vede nevăzutul și inexplicabilul.
Chiar și Tu, Doamne, ai ajuns prin excelență Poet,
Cu tine încă mai exist.

O poetă citește în fiecare zi în alte limbi,
Mai precis, în câte limbi a învățat.
Și mai precis – în fiecare zi mai învață o limbă, o lume, un univers.
Chiar și ea se rescrie odată cu ele
Chiar în toate eurile ființei sale.

Uite, chiar azi mi s-a întâmplat să fiu din nou poet, poetă, 
Insignifiantă diferență între masculin și feminin,
Deși am auzit clasificări și diferențe între poezia masculină și cea feminină,
Dar premiile se primesc la comun. Pentru aceeași poezie.
Mai precis, nu există premiu adevărat pentru poezie.
Și mai precis – poezia transcede, premiul este ea însăși.

O poetă nu prea doarme, asta e sigur.
Scrie poezii în numele iubirii, unica ce poate transcede,
Unica ce iubește nevăzutul și inexplicabilul,
Unica ce poate liniști o poetă.
Mai precis, o mai ridică o treaptă.
Și mai precis – o poate adormi dimineața devreme.

© Ioana HAITCHI, 10.08.2021, Klausenburg

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s