Incluziunea în noul model de învățământ superior

În 20 septembrie 2021, Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a postat pe pagina personală de Facebook câteva gânduri despre ceea ce a înțeles dumnealui despre incluziunea universitară. Nu doar că pare a nu fi înțeles absolut nimic din ceea ce se discută de ani buni încoace – în Spania anul acesta va avea loc al V-lea Congres pe această temă, ci mai mult, pentru faptul că există posibilitatea unei distorsionări majore de percepție.

Ioan Aurel Pop

20 septembrie la 07:01  ·

Inclusion …

Un prieten vechi, încă profesor la o universitate americană de prestigiu, îmi spune că în instituția lui s-au introdus anumite cursuri obligatorii pentru profesori, pe lângă cele cvasi-facultative pentru studenți. Să mă explic: 70-80 de cadre didactice din departament/ facultate se strâng săptămânal într-un amfiteatru, unde li se predă o materie numită Inclusion, pe românește „Includere”. În cadrul acestor cursuri, lectori foarte bine instruiți, de regulă și foarte tineri, vin cu toată dotarea modernă necesară și țin teoria „corectitudinii politice”. De exemplu, într-o prelegere recentă, li s-a vorbit „studenților” – unii „studenți” fiind profesori plini, în vârstă de 60-70 de ani – despre panourile de afișaj (reclamă) de pe marginea autostrăzilor și drumurilor în general, cu imagini ilustrative. Un astfel de panou uriaș arăta două mâini expresive, care țineau un nou născut; „profesorul” a teoretizat simbolul cuprins în acea reprezentare și a impus ca, dacă mâinile sunt albe, atunci pruncul este obligatoriu să fie negru sau ca, dacă mâinile sunt negre, atunci mica făptură trebuie să fie galbenă și așa mai departe. De fapt, nu s-au folosit deloc numele culorilor, ci formulări perifrastice, fiindcă numele de „negru”, de exemplu, este „ofensiv” sau „jignitor”. S-a mai spus că mâinile respective nu trebuie unite cu un corp de femeie, deoarece maternitatea nu mai aparține doar femeii. Altădată li s-a spus (impus) să dea copiilor, nepoților și strănepoților care se vor naște nume neutre (unisex), precum Addison, Madison sau Taylor, ca să nu aibă probleme când micuții își vor alege sexul. Participanții la aceste cursuri sunt „monitorizați” foarte strict, li se face prezența și li se evaluează activitatea. Cei care vorbesc pe linia cursului sunt lăudați și promovați, cei care tac sunt mustrați și monitorizați, iar cei care ar îndrăzni să critice nu există, fiindcă ar risca darea afară din universitate. Dar toți trebuie să asculte prelegerile cu religiozitate, să-și ia o mină meditativă și foarte serioasă, să nu glumească sau să emită ironii în legătură cu acele chestiuni considerate sacre.

M-am interesat și lucrul se confirmă în mai multe universități, deși nu are aceeași intensitate și nu cuprinde aceleași forme peste tot.

Astăzi, 25.09.2021, am văzut pe Instagram mesajul Reginei Letizia a Spaniei privitor la desfășurarea acestui congres.

Captură ecran (1444)

Iată mai jos traducerea de pe site-ul oficial, despre ce este și ceea ce dorește acest congres.

Transformarea digitală pentru o educație virtual- incluzivă

20-22 octombrie 2021

În procesul de construire a unei societăți egalitare și incluzive, educația joacă un rol fundamental. Dreptul omului la educație este recunoscut în Declarația Universală a Drepturilor Omului, printre alte tratate internaționale privind drepturile omului, inclusiv în Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ceea ce implică și considerarea persoanelor cu dizabilități ca subiecte de drepturi și nu ca simpli beneficiari sociali. Potrivit UNESCO, dreptul omului la educație este dreptul omului la educație incluzivă.

Mișcarea continuă a gândirii lui Paulo Freire ne-a învățat că educația este cu adevărat o practică a libertății. Dar o persoană nu poate avea libertate în niciuna dintre dimensiunile sale (morală, politică și juridică), dacă educația nu este incluzivă și de calitate. Pentru ca toți oamenii să aibă această libertate și autonomie, educația trebuie să fie garantată în condiții de egalitate și fără restricții.

Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, recunoaște dreptul la educație pentru toate persoanele ca fiind un drept al omului și, în vederea exercitării depline a acestuia, pactul stabilește, printre altele, că învățământul superior trebuie să fie accesibil în mod egal tuturor persoanelor, pe baza capacității prin toate mijloacele adecvate. În aceeași ordine de idei, Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități stabilește că statele trebuie să asigure un sistem educațional incluziv la toate nivelurile, pentru ca acesta să fie eficient, fără discriminare și pe baza egalității de șanse.

Educația incluzivă presupune acces egal, permanență și oportunități de progres. Aceasta include, de asemenea, dezvoltarea de metodologii și conținuturi accesibile care să ia în considerare persoanele cu handicap ca parte a diversității umane. Procesul de educație incluzivă necesită cercetare, resurse și instrumente pentru a obține realizarea deplină a acestui drept.

Deși s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește legile și politicile publice care promovează educația incluzivă, sunt încă necesare schimbări structurale și de sensibilizare pentru a promova dreptul și garanțiile pentru învățământul superior în special. Există suficiente dovezi care indică faptul că studenții cu dizabilități trăiesc etapa de tranziție spre universitate cu nesiguranță, ceea ce poate genera motive de abandon al studiilor și bariere în procesul de luare a deciziilor. Sub acest aspect, universitatea nu este scutită de abordarea integrală pe care trebuie s-o abordeze în structura și managementul său. În acest sens, Comitetul CDPD a declarat că „autoritățile de la toate nivelurile trebuie să aibă capacitatea, angajamentul și resursele necesare pentru a pune în aplicare legile, politicile și programele de sprijinire a educației incluzive”.

Pandemia COVID-19 a scos la iveală fragilitatea dreptului la educație incluzivă și a arătat din nou impactul inegalității în educație, lăsând în urmă populația cea mai vulnerabilă. De asemenea, a accelerat ritmul schimbărilor în așteptare, cum ar fi transformarea digitală în educație și în învățământul superior.

Ca urmare a succesului congreselor anterioare, Fundația ONCE, prin intermediul Direcției pentru Programul cu universitățile și promovarea talentelor, lansează cel de-al 5-lea Congres internațional privind universitățile și dizabilitățile. Cu această ocazie, și având în vedere contextul pandemiei de sănătate, Congresul se va desfășura în format virtual, dar încercând să respecte spațiile care să permită participarea, dialogul și interacțiunea a numeroase instituții și experți în domeniu. Acest Congres va fi un schimb de idei, bune practici și dezbateri privind educația incluzivă și de calitate în universitate, cu scopul de a crea rețele, de a împărtăși bune practici și de-a avansa spre o societate egalitară cu justiție socială pentru toți oamenii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. Experți internaționali, academicieni, cercetători, factori de decizie politică și studenți cu dizabilități vor fi invitați să se gândească la viitorul universităților și la provocările educației incluzive.

Cel de-al V-lea Congres se va concentra pe transformarea digitală a universităților și pe transformările metodologice și experiențele inovatoare pentru a facilita incluziunea în contextul schimbărilor accelerate care au loc în societatea post-pandemică.

De asemenea, va prelua ștafeta de la edițiile anterioare, fiind un loc de întâlnire pentru crearea de rețele, dezvoltarea de strategii și imitarea bunelor practici care să ne permită să continuăm să progresăm în modele de universități incluzive, pregătite să facă față provocărilor propuse de Tratatele Internaționale ale Drepturilor Omului și de ODD-urile (Obiectivele de Dezvoltare Durabile) împreună cu Agenda 2030.

Această conferință internațională se adresează studenților, educatorilor, cercetătorilor, managerilor din domeniul educației, factorilor de decizie politică, educatorilor și tuturor celor interesați să facă din educație un drept al omului pentru toți oamenii, fără discriminare și în condiții de egalitate.

Ne bucurăm de sprijinul și colaborarea în organizarea ministerelor, universităților, a Ministerului Drepturilor Sociale și a Agendei 2030 și a Consiliului Regal pentru Dizabilități, a Organizației Statelor Ibero-Americane pentru Educație, Știință și Cultură (OEI), a CRUE și CERMI și de colaborarea unor instituții precum Fundația UNIVERSIA.

OBIECTIV GENERAL

Principalul obiectiv al celui de-al V-lea Congres Internațional ”Universitatea și Dizabilitatea” este de a deschide spre dezbatere propuneri și idei privind cele mai bune modalități de a realiza o educație universitară incluzivă în contextul transformării digitale și al noilor modele universitare care sunt în curs de reproiectare.

OBIECTIVE SPECIFICE

    Să evidențieze programele internaționale, strategiile și progresele înregistrate în ceea ce privește educația incluzivă și de calitate la nivelul învățământului superior.

    Să creeze rețele cu cercetători din domeniul dizabilității, al educației și al tehnologiilor accesibile de comunicare și informare.

    Să avanseze în cunoașterea accesibilității universale și a noilor instrumente și platforme digitale de învățare, făcând cunoscute cele mai recente cercetări și experiențe.

    Să faciliteze instrumente și idei pentru ca transformarea digitală în mediul universitar să se realizeze garantând oportunități de învățare pentru toți studenții.

    Promovarea contactului direct între diferiții actori implicați în politicile destinate persoanelor cu dizabilități din cadrul universității, pentru a reuni strategii și a stabili acorduri.

    Realizarea de progrese în ceea ce privește includerea și diseminarea designului pentru toți în programele de formare, în diplomele universitare și postuniversitare și impactul acestuia asupra societății.

    Realizarea de progrese în ceea ce privește propunerile de îmbunătățire a spiritului antreprenorial și a capacității de inserție profesională a persoanelor cu handicap.

    Să analizeze și să propună noi programe de incluziune pentru grupuri cu dificultăți speciale de incluziune în mediul universitar, cum ar fi tinerii cu dizabilități intelectuale.

TEME DE DEZBATERE

Transformarea digitală pentru o educație incluzivă

Practici didactice inovatoare și noi metodologii de predare.

  Lacune în ceea ce privește accesul și progresul academic al persoanelor cu dizabilități. Experiențe ale studenților și profesorilor

Grupuri de lucru (WG) și prezentarea de lucrări:

WG1: Bunele practici ale universităților incluzive (conținuturi și medii).

WG2: Accesibilitate universală și proiectare universală pentru învățare

WG3: Reglementări, politici publice și educație incluzivă

WG4: Ocuparea forței de muncă, antreprenoriat și oportunități profesionale (postuniversitar)

WG5: Tehnologii aplicate la educația incluzivă: instrumente și experiențe

WG6: Incluziunea studenților cu dizabilități intelectuale în mediul universitar

STRUCTURA

Congresul se va desfășura în mod virtual, în cursul după-amiezelor europene și al dimineților din America Latină, pentru a facilita conexiunea pe ambele maluri ale Atlanticului.

Vor avea loc sesiuni live cu dezbateri și dialoguri pe cele mai relevante subiecte. În plus, vor exista mesaje și propuneri preînregistrate de la experți.

Congresul va permite, de asemenea, prezentarea de lucrări și postere, astfel încât toată lumea să aibă ocazia de a-și prezenta principalele lucrări și cercetări legate de educația incluzivă și de calitate și de procesul de incluziune universitară.

Sursa: https://ciud.fundaciononce.es/es/sobre-el-congreso

© Ioana HAITCHI, 25.09.2021, Klausenburg

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s